BASM DE SUB COVILTIRUL ŞATREI

40.Satra-linga-Bucuresti

Minoritate pitorească şi zgomotoasă, ţiganii au căpătat, dupa 1990, şi împărat şi rege, instituţii monarhice care nu i-au scutit de desuet şi ridicol. Dimpotrivă! Nu i-au scutit nici de renumele de şmenari, şuţi şi ciorditori, dar există printre ei o tagmă aparte, mult mai aproape de poezie şi de zeul Pan, decât de găinăriile mărunte. Sunt ţiganii nomazi, şătrarii, cei care pribegesc în cunoscutele căruţe cu coviltir, în numele unei libertăţi absolute, numai de ei înţeleasă.

Vă propun un reportaj cu ambianţa ineditului, eu oaspetele unei şatre, timp de o noapte de basm, undeva pe drumul Teleormanului. În schimbul bucuriilor oferite, bulibaşa a ţinut să rămână anonim. Îi voi respecta dorinţa pătrunzând, pe brânci, într-o viaţă candrie guvernată de legi şi rituri prea puţin înţelese de cei din afară.

 

   Hulpava înfruptare. Ospăţ ţigănesc.

 

Este începutul unei nopţi de vară târzie. Părăsesc Bucureştiul,  asumat balcanic, prin bariera Alexandriei. După patruzeci de minute de goană prin noapte, ajung din urmă şatra. Poposise pe un imaş cu iarbă grasă, lângă Vlasca Teleorman. Un armăsar nechează, spintecând întunericul până la rană. Se aprind focuri mocnite, obştea se strânge la cortul bulibaşei. Privesc cu luare-aminte bărbaţii. Sunt toţi bărboşi şi pletoşi, ca niste haiduci de demult, din Codrii Vlăsiei. Poartă la brâu cuţite nărăvite la sânge proaspăt de căutători de pierzanie. Femeile sunt înveşmântate în câte patru fuste înflorate, îmbrăcate una peste alta, bluze fistichii peste care cad grele salbe de cocoşei şi icosari.

Se sapă o groapă adâncă şi se umple cu rumeguş zgurmat din oiştea căruţelor. Deasupra se potrivesc găini în proţap, fudulii de berbec, purceluşi de lapte. Ospătăm în tăcere, bând ţuică trezită cu miros de prună şi fum. Un şătrar, meşter în mirodenii, aruncă într-un tuci cu apă fiartă usturoi, cimbru, un pumn de ardei iute. Răstoarnă zeama într-un alt tuci cu mămăligă vârtoasă, dând slobozenie hulpavei adunări la înfruptare.

               Dragoste măsurată în bice sângeroase

 

SATRA-680x365

Imediat după ospăţ se face linişte oarbă. Este seara de stabor, sau judecata ţigănească. Se adună sfatul batrânilor. Femeile nu au ce căuta la stabor, aşa că pleacă în caruţe pentru a descânta somnul pruncilor adormiţi.

Bulibaşa începe rechizitoriul. Noroc cu profesorul Sarău la ale cărui cursuri de limbă a romilor am fost prezent. Se judecă un soi de adulter, după legile şatrei. Frumoasa Luminiţa, măritată în urmă cu două luni şi cinstită cu dansul cearceafului, semn că nu îşi pierduse, până în noaptea nunţii, fecioria, a căzut în păcat cu unul din flăcăii nenuntiţi ai şatrei. Surprinşi într-o ipostază idilică, cei doi au încercat să fugă. Au fost prinşi şi aduşi în sfori la judecata obştei. Sentinţa este crudă, dar dreaptă: cincizeci de bice de fiecare, iar daca Luminiţa vrea să rămâna cu bărbatul ei, ibovnicul trebuie să-i plătească acestuia douăzeci de cocoşei de aur. Dacă nu, vor fi alungaţi din şatră împreună cu familiile lor şi nu vor mai fi primiţi înapoi niciodată.

Se rostuiesc doi pari înfipţi adânc în pământ. Ibovnicii sunt legaţi fedeleş, iar bărbatul încornorat împleteşte sfarele biciului. Un şuierat gâdilă noaptea. Luminiţa ţipă, cămaşa pocneşte odată cu pielea spinării. După a cincizecea lovitură, spatele superb al tinerei femei devenise o masă de carne dumicată în sânge. În afara primului ţipăt, nici un scâncet, nici un geamăt nu i-a mai scăpat spre înştiinţare de teamă.

La scurt timp, trei căruţe părăsesc, scârţâind, şatra. Luminiţa a plecat cu iubit şi rubedenii pe drumul bejeniei. Alesese chemarea patimii.

Vor trece luni, daca nu ani, până când o altă şatră să-i primească în rândurile sale şi asta după un adevărat ritual de purificare. Dar şi bulibaşa spune că au procedat înţelept; dacă ar fi rămas, ar fi fost tot restul vieţii nişte proscrişi.

 

 

 

Arcuşul atinge uşor, ca un sărut la început de iubire. 

Este trecut de miezul nopţii. E timpul lui Gore, marele meşter scripcar, un fel de Lae Chiorul în varianta de şatră. Este batrân şi adus de şale, ascunzând în priviri un dor de demult. Apucă scripca încet, aproape cu teamă. Dumneaei, vioara, e batrână ca vremea, peticita cu scotch şi numai în trei strune betege. Arcuşul le atinge uşor, ca un sărut la început de iubire. Strunele gem mai întâi, abia apoi încep să vibreze. Melodia creşte treptat, este când horă, când sârbă, cånd corăbească ca la uşa cortului. Ţiganii dansează în picioarele goale, frământând sub tălpi ţărâni nestatornice. Oaspeţii intră şi ei în horă, rezistă o vreme şi sfârşesc prin a-şi recunoaşte neputinţa de a ţine pasul cu ei, copii ai nopţii, altoiţi cu dorul şi muzichia frustă, venind de demult.

După joc, femeile se întorc sub coviltire, iar bărbaţii pleacă să aibă grijă de cai. Oameni liberi fiind, şătrarii şi-au ales cai liberi, care nu au cunoscut jugăneala. În noapte, om şi armăsar devin o simbioză perfectă, un tot netulburat de patimi de-o şchioapă. Aspri la chip, umblet şi faptă, nomazii ascund duioşii nebănuite, în gesturi simple, cum ar fi ţesălatul şi buciumatul.

Parasesc şatra spre ziuă, gonind cu roua spre Bucureşti. În urmă-mi ramâne o comunitate ancestrală care ascunde drame şi iubiri pătimaşe în numele unei libetăţi dure, doar a lor.

Dimineaţa numai ţigăncile nurlii rămân să o înceapă, aţâţând foc de vreascuri sub pirostrii afumate.

În ceaunul de tuci fumegă iahnii şi buruieni de leac, părând şi ele a şti de frica barbatului iute la palmă şi glas, dar atât de copil în baierele sufletului pe care ele, ţigăncile, se pricep de minune a-l înnoda şi dezlega cu ispitele dragostelor.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s