Iubirile patriarhului. Acasă, la Hobiţa

constantin-brancusi-arethia

Muica lui Brâncuşi, Maria a lui Nicolae Radu din Peştisanii Gorjului, satul Hobiţa, a visat că ursitoarele i-au hărăzit pruncului Constantin, menirea de preot. Maria nu a apucat să-şi vadă feciorul la casa lui, înconjurat de copii, aşa cum ii este dat ţăranului român. Nici preot nu i-a fost dat să fie. A fost, în schimb, marele pontif al artei moderne. Casă gorjenească a avut în inima Parisului, iar „preotesele” sale s-au numit: Mademoiselle Pogany, Elaine Feyre, Principesa X, Nouche de Gramont. Nu a avut copii, refuzând cu obstinaţie să se căsătorească pentru a-şi pastra deplina libertate de creaţie. A avut, în schimb, fii spirituali, care i-au dus în cele patru vânturi zestrea artistică şi spirituală. Aşa cum mărturisea, în anii înţeleptei senectuţi: „Nu aş fi fost nimic şi nu aş fi dăltuit nimic fără Hobiţa, fără porţile si fântânile ei care au însemnat pentru mine adevarata Academie de Belle Arte.”

 

Un „prince – paysan”

 

Hobiţa, acasa spiritului brâncuşian este, în orice timp şi anotimp, începutul şi sfârşitul, alfa şi omega oricărei încercări de întelegere a artei încifrate măiastru al celui născut prea devreme pentru puterea de receptare a contemporanilor săi şi prea târziu pentru vremea marilor patriarhi. Aici, la Hobiţa, oamenii locului te ajută sa-l desluşeşti pe omul Brâncuşi. Un om îndragostit de viaţă, de femei, de gândul bun al prieteniei. Un reportaj – document cu adevăruri fruste. Nu mai faceţi din Brâncuşi un afiş de propagandă, receptaţi-l corect, ca pe un om căruia nimic din ce este omenesc nu i-a fost străin,  aşa cum a fost şi a rămas în memoria colectivă a gorjenilor sai.

Demonul sau poate îngerul căzut al creaţiei, l-a zgândarit de mic. Cu riscul de a-şi atrage blestemele părinteşti, şi-a vândut partea sa de pamânt pentru a continua studiile la Facultatea de Belle Arte din Bucureşti, dupa absolvirea Şcolii de Arte şi Meserii din Craiova. Pentru a se întreţine în urbea Băniei a fost baiat de prăvalie la restaurantul „Spirtaru”. Experienţa i-a prins bine la Paris, unde a spălat o vreme vase, inventând un sistem propriu de clătire. A adus cu el din Gorj cultul prieteniei simple, fără temenele de prisos, sinceră ca gâlgâitul Jiului în defileu. Au răspuns sentimentului frust Matisse, Apollinaire şi ucenicul vrăjitor Amedeo Modigliani, cel care a continuat în stil propriu creaţia brâncuşiană. Parizienii nu s-au sfiit să-l introduca în lumea bună a boemei şi aristocraţiei timpului. Îl prezentau, la baluri şi recepţii, drept „un prince-paysan”, adică… prinţul ţăran. Ca orice prinţ, a avut castelul său de forma unui bordei gorjenesc, în atelierul să înviind un colţ de Hobiţă. Nu lipseau ceaunul de tuci în care îşi făcea mămăliga, laviţa, covoarele olteneşti. A vrut să sape şi o fântână cu cumpănă, dar în locul cu pricina apa era la prea mare adâncime. Astfel înjghebat „castelul” era destul de bun pentru prieteni, dar nu şi pentru femeile pe care le-a iubit. Lor, patriarhul le dăruia o experienţă etnografică fascinantă, pecete a dragostei sale, ce-i drept nestatornice, acasă la Hobiţa.

 

Hobiţa marilor iubiri

Constantin Brancusi-Hobita

 

Mai ales o irlandeză şcolită la Oxford a avut Brâncuşi mai aproape de baierele inimii sale. Se numea Elaine Feyre. Când a adus-o la Hobiţa, fata număra spre douazeci de primăveri, iar patriarhul, peste cincizeci de toamne. A intrat in curtea casei cu iubita in braţe, ocrotind-o ca pe un odor. A îmbrăcat-o în straie gorjeneşti şi a pus-o să umble,cu picioarele goale în tărână. Gura satului a început să macine ca o meliţă. Patriarhul s-a răstit, suparat: „Ia, mai tăceţi, cotoroanţelor! În zăvelci şi cu picioarele goale îi verific eu adevărata ei frumuseţe. Să va purtaţi bine cu fata, că ne vorbeşte de rău în satul ăla mare, de-i zice Paris şi vă ia mama dracului!”

I-a facut pâine în ţest şi berbecuţ haiducesc la groapa cu jar. A învăţat-o să potrivească mujdeiul pentru a nu strica gustul puiului la ceaun de tuci. Au băut ţuica din degetare de lut şi au supus răcoarea serii cu un foc de coceni. Când tânara irlandeză a început să duă dorul civilizaţiei, bătrânul meşter a desfăcut o harta a Europei pe prispă şi a pus-o să arunce cu acul de păr. Au plecat spre Corsica. Acolo se înfipsese acul …

 

Adoraţia „bocitoarei” Maria Tănase

Brancusi-1939

„Maria a cântecului” s-a îndrăgostit pătimaş de Brâncuşi la Expoziţia Universală de la Paris, în 1938. Atât de pătimaş, încât a dispărut două zile şi două nopţi în atelierul Patriarhului, spre disperarea profesorului Dimitrie Gusti, organizatorul expoziţiei. Îndrăgostită nebuneşte fiind, Maria a uitat de obligaţiile contractuale lipsind de la concertul pentru care venise la Paris…

Din păcate s-u brodit a fi două pietre tari. Brâncuşi i-a reproşat bocitul şi cântatul prin cârciumi. Ar fi vrut să o pregătească pentru operă… S-au despărţit după ce au ars, iar ea l-a venerat în tăcere şi a dorit să-şi petreacă ultimii ani ai vieţii la Tţârgu-Jiu pentru a putea săruta măcar spiritul celui care a respins-o cu răceala: „Maria Tanase, asta, este o bocitoare, bre, nu mă interesează.” Nu i-a fost dat. ..

La Hobiţa a ajuns doar ca turistă, nepoftită de El. A umblat, în schimb, cu picioarele goale în ţărână şi a cântat, sfâşietor : „Lung e drumul Gorjului / Dar mai lung al dorului.” Povestea de dragoste dintre Patriarhul Pietrelor şi Maria a Cântecului este atât de frumoasă, atât de tristă în arderea ei încât merită spusă în litere iubite separat.

Brâncuşi – omul! Un personaj fascinant a cărei personalitate este surprinsă, aproape radiografic, de ucenicul său de suflet, pahar şi pasăre măiastră, italianul Modigliani: „Nu pot să termin portretul tau. Nu pot să te fixez şi să te definesc. Eşti viclean ca o vulpe, dar inima o ai bună, de ţăran. Te văd ca posteşti zile întregi, dar cum să te pictez ca pe un sfânt, când îţi licăresc ochii ca la drac, când aduc curve la tine în atelier?! Eşti mai de nepătruns decât coloana infinitului tău!”

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s